Elisabeta Bagreana - vocea feminină a poeziei bulgare moderne

„Sunt liberă ca vântul,

ca pasărea, ca norul,

și zbor mereu spre zare —

căci dorul nu are hotar.”

Elisaveta Bagreana (sau Elisabeta Bagriana, în bulgară Елисавета Багряна; n. 29 aprilie 1893, Sofia, Principatul Bulgariei – d. 23 martie 1991, Sofia, Bulgaria), născută Elisaveta Liubomirova Belceva, a fost poetă bulgară. Născută într-o famile de intelectuali, a copilărit în mai multe orașe bulgare,printre care Veliko Târnovo și Sliven, experiențe care i-au trezit dragostea pentru frumusețea naturii și pentru tradițiile populare, teme care vor deveni esențiale în creația sa poetică.

  În scrierile sale, a îmbinat într-o formulă neoromantică tradiția folclorică și modernismul. Ca teme predilecte putem menționa: tinerețea, iubirea, panteismul, solitudinea.

 A fost laureată a Premiului Dimitrov și nominalizată pentru Premiul Nobel în 1943, 1944, 1945.

Carieră

 În 1915, Elisaveta Liubomirova Belcheva a absolvit Universitatea din Sofia, secția filologie slavă. Se numără printre personalitățile literare ale deceniului 1920-1930, care au reformat criteriile estetice și valorice ale poeziei bulgare. Este vocea feminină cea mai puternică, ce a traversat, prin lunga sa carieră, secolul trecut, vasta sa activitate literară parcurgând diferite etape artistice, teme și genuri literare (literatură pentru copii, piese radiofonice, jurnale de călătorie, recenzii, traduceri). Prin modul de a percepe universul și de a se raporta la el, prin sugestivitatea emotivă și scenografică a imaginarului său poetic proiectat spre întreaga umanitate în armonie cu trăirile individuale, se proclamă ca purtătoare a identității naționale.[11]

 Debutează în revista „Gândirea contemporană” (15 mai 1915), cu poemul Cântec de seară, semnat L. Belcheva. Din 1921, publică poezie și traduceri în „Ziarul pentru femei”, semnate Elizabeth B. În 1922, apare în revista „Zlatorog” ciclul de poezii Sud, sub pseudonimul Bagriana.[12]

 Membră a Uniunii Scriitorilor Bulgari din aprilie 1924; 1927 - apare primul volum de poezii, Veșnică și Sfântă, ediție de autor, care îi aduce consacrarea; 1931 - publică prima colecție pentru copii „The Rolling Year”.[13]

 Traduce din literatura universală (Alphonse Daudet, F.M. Dostoievski, G. Bassani, A. Ahmatova, J. Ritsos, P. Eluard, D. Maksimovich, Victor Tulbure).

 Premii:

1924 - Premiul de poezie acordat de Comitetul literar al Ministerului Educației Publice pentru literatura pentru copii

1925 - Premiul pentru poezie pe anul 1924 al Ministerului Educației Naționale

1969 - Medalia de Aur a Asociației Internaționale a Poeților din Roma

Nominalizată de trei ori pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

 Opera:

1927: Veșnică și sfântă ("Večnata i sviatata");

1932: Steaua marinarului ("Zvezda na moriaka");

1936: Inimă omenească ("Sărțe čoveško");

1952: Cinci stele ("Pet zvezdi");

1963: Din țărm în țărm ("Ot breag na breag").

A tradus poezia ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu, găsind și un corespondent original - Zvezdan.

  Звездан” („Zvezdan”) de Елисавета Багряна (Elisaveta Bagreana)

  Пътувам аз под звездни куполи,

  където вятър тих шепти,

  и нося в себе си мечтите —

  искри от светли висоти.

Volumul reunește patru biografii de femei exemplare, a căror existență a fost legată de arta și care și-au uimit contemporanii prin originalitate: una din protagoniste fiind Elisaveta Bagreana (1893-1991), poeta din Bulgaria, laureata a Premiului Nobel

                              Vitoșa

 De tine-mi este dor, drag muntele meu,

la tine revin să-ți sorb limpezimea

stelelor în zori strălucitoare,

să mă-nveșmânt în aerul străveziu și proaspăt

mereu,

s-ascult liniștea ta, orga ta oricând cântătoare!

 revin la răcoare apelor tale -

limpede precum cristalul e stropul,

stropul cel dătător de putere și de lumină:

nu e altă apă pe lume, de-o soarbe -

văzul își capătă orbul,

apă, lângă pâinea cea de toate zilele,

de-a pururi divină!

 Pe cărarea ta, ca o rază, spre tine pornesc,

ești înălțimea mea pe pământ

cea dureros necesară,

cu - orice pas, tot mai sus,

văd întregul glob pământesc

cum înflorește sub privirea mea

din magnifica - mi țară!

Referințe bibliografice:

1. Bagreana, Elisaveta. Poezii alese.Traducere de Ion Ciocanu / Elisaveta Bagreana.- Chișinău: Literatura Artistică, 1984
2. Cimpoi, Mihai și Anatol Ciocanu. Trandafiri pe Vitoșa: 33 poeți Bulgari contemporani / Mihai Cimpoi, Anatol Ciocanu.- Chișinău: Editura Cartea Moldovei, 2006
3. Elisaveta Bagryana. [Resursă electronică] (Publicat la 16.05.2025). – Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Elisaveta_Bagreana (Accesat 31.10.2025)