Constantin Brâncuși – personalitate emblematică a culturii române și universale

 „El reprezintă pentru sculptură artistul major al secolului 20”

                                                                                              (Jacques Lassaigne)

Constantin Brâncuși (1876–1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX și un pionier al artei moderne. Format inițial în spiritul tradiției populare românești, el a adus în sculptura mondială o viziune profund originală, bazată pe simplitate, esențializare și armonie. Pentru Brâncuși, arta nu era imitarea realității, ci descoperirea formei pure, a esenței interioare a lucrurilor.

Opera sa, reprezentată de lucrări emblematice precum Sărutul, Cumințenia Pământului, Pasărea Măiastră sau Coloana Infinitului, a redefinit limbajul sculptural universal. Prin renunțarea la detalii și căutarea unei expresii spiritualizate, Brâncuși a influențat profund direcția artei moderne, inspirând generații întregi de artiști.

În contextul cultural românesc, valoarea operei sale este incontestabilă: Brâncuși a transpus în forme universale mituri, simboluri și sensibilități românești, transformând tradiția populară într-o estetică modernă de anvergură internațională. Ansamblul monumental de la Târgu Jiu – Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului – reprezintă nu doar un omagiu adus eroilor, ci și una dintre cele mai impresionante creații sculpturale ale secolului trecut.

Moștenirea sa rămâne un pilon al identității culturale românești și o contribuție majoră la patrimoniul artistic mondial, confirmându-l pe Brâncuși drept „părintele sculpturii moderne”.

Cele mai cunoscute opere:

Masa Tăcerii din Târgu Jiu este o sculptură monumentală realizată de Constantin Brâncuși, parte a ansamblului „Calea Eroilor”, omagiu adus eroilor din Primul Război Mondial. Sculptura a fost realizată în 1937-1938 și este un simbol al tradiției și culturii românești.

Aceasta este situată în Parcul Central, pe malul râului Jiu, și constă într-o masă rotundă de piatră, înconjurată de 12 scaune.

Sculptura simbolizează tăcerea și reflecția, iar cele 12 scaune reprezintă cele 12 luni ale anului, înfățișând un moment de adunare solemnă.

Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana Infinitului are o înălțime de 29, 35 metri și este compusă din 16 moduli octaedrici suprapuși, respectiv având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți „mărgele” de către autorul lor, Brâncuși.

Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit” și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Poarta Sărutului este un trilit dăltuit din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din două coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și grosimea de 1,69 m.

Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor.

Poarta Sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții.

20 lucruri pe care ar trebui să le știi despre Brâncuși și opera sa:

1. S-a născut în 1876 în Hobița, județul Gorj.

2. Și-a început ucenicia în Craiova.

3. A plecat din România pe jos până în Franța.

4. În apropiere de Lunéville l-a prins o ploaie stravănă, care era să-i aducă sfârșitul, însă a fost salvat de călugărițele de la o mănăstire din apropiere.

5. A expus pentru prima dată în 1906, la 30 de ani.

6. În 1914, Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, unde creează mare vâlvă.

7. Nu i-au plăcut scena, gloria.

8. Când a transportat „Pasărea din Văzduh” din Paris în SUA, vameșii din America l-au obligat să plătească taxa pentru obiecte comerciale, deși nu trebuia. I-au inclus opera de artă la categoria „ustensile de bucătărie și instrumente muzicale”.

9. În urmă incidentului, a dat SUA în judecată și a câștigat procesul.

10. Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși.

11. Autoarea Moni Stănilă povestește cum Brâncuși era să moară înecat, însă s-a prins în ultimul moment de o bucată de lemn și s-a salvat. A păstrat „opera salvatoare” în atelierul său.

12. Brâncuși ar fi făcut Statului Român oferta de a-i lăsa moștenire mai multe lucrări și chiar atelierul său din Paris, dar ar fi fost refuzat pe motiv că era un reprezentant al burgheziei decadente. După refuz, în 1951 a cerut cetățenie franceză, a obținut-o un an mai târziu și, astfel, a lăsat totul Franței.

13. Una dintre cele mai cunoscute opere este „Coloana Infinitului”, care face parte din trilogia Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului și Masa tăcerii.

14. Coloana are o înălțime de 29,35 metri.

15. Comuniștii au încercat să dărâme Coloana pe motiv că „e lipsită de importanță” și pentru că aveau nevoie de fier.

16. Tănasie Lolescu și tractoristul Milotin au legat lanţul tractorului de primul modul al Coloanei. A tras cu tractorul cu care veniseră, dar lanţul s-a rupt. Au legat din nou lanţul, dar de mai multe ori în jurul Coloanei, şi au tras din nou. Tractorul s-a ridicat pe două roţi, dar Coloana nu s-a clintit.

17. Se presupune că Brâncuși și Maria Tănase ar fi avut o relație. Ea avea 25 de ani, el 62.

18. A fost înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.

19. O copie a atelierului lui Brâncuși a fost construită în piața din fața Pompidou Centre și poate fi vizitată. Acolo sunt peste 130 de sculpturi și alte sute de obiecte de artă.

20 Este cel mai inspirațional sculptor din perioada modernă.

 Referințe bibliografice:

1. Baba, Dumitru. Brâncuși. Timișoara: Editura de Vest, 1995. ISBN 973-36-0247-7
2. Muntenus, Horia. Dincolo de Brâncuși. Cluj-Napoca: Editura Gedo, 2008. ISBN 978-973-88284-8-3